Mare sărbătoare religioasă: Sfântul Gheorghe. Ce trebuie să facem în această zi

850
Mare sărbătoare religioasă: Sfântul Gheorghe. Ce trebuie să facem în această zi - sfantulgheorghe1-1524407280.jpg

Articole de la același autor

Sărbătoare mare, astăzi, pentru creștinii ortodocși. Ca în fiecare an, pe data de 23 aprilie, credincioșii îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, supranumit "purtătorul de biruință". În Dobrogea, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este foarte bine reprezentat în icoanele țărănești pictate pe sticlă din Transilvania, el fiind protectorul grănicerilor.

Muzeul de Artă Populară din Constanța are în expoziția permanentă opt astfel de icoane provenind din centrele de iconari transilvănene Nicula, Gherla, Șcheii Brașovului, Făgăraș și Valea Sebeșului, în care Sfântul Gheorghe apare călare pe cal omorând balaurul despre care se vorbește în "Viețile Sfinților".

Potrivit directorului instituției de cultură, Maria Magiru, cea mai veche dintre acestea este realizată în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, la Nicula. Deși de mici dimensiuni și pictată stângaci, această icoană are un farmec aparte. Desigur, fiecare dintre cele opt icoane încântă prin colorit și spune câte o poveste, cea mai des întâlnită fiind legenda în care apare fata de împărat, salvată de sfânt de la moarte. Într-o frumoasă icoană la realizarea căreia meșterii din Valea Sebeșului au folosit și foiță de aur, alături de prințesa salvată din gura balaurului apar și părinții săi, la balconul palatului, oferind mucenicului cheile împărăției.

v v v

Sfântul Gheorghe a trăit în vremea împăratului Dioclețian, ajungând conducător de oaste, datorită calităților sale. Neputând sta indiferent la prigoana pe care împăratul a pornit-o împotriva creștinilor, acesta și-a mărturisit credința în Hristos, motiv pentru care a fost supus la nenumărate chinuri din care a ieșit nevătămat, a făcut minuni și a fost întemnițat, suferind moarte martirică prin tăierea capului (23 aprilie 304), dar nu înainte de a-i face pe mulți dintre contemporanii săi să treacă la religia creștină.

"În tradiția populară, Sfântului Gheorghe i se mai spune și Sângiorz, fiind identificat în panteonul românesc cu Cavalerul Trac. El deschide vara pastorală, care se încheie de Sânmedru (Sfântul Dumitru), când începe iarna pastorală. Se spune că acestor sfinți-soldați le-a dat Dumnezeu «cheile vremii», iar ei le poartă la brâu. Cu cheia sa, Sângiorz închide iarna și deschide vara, pe 23 aprilie, iar Sânmedru închide vara și slobozește iarna, pe 26 octombrie. În popor se mai crede că în noaptea de Sângiorz se deschid cerurile, vorbesc animalele și «ard» comorile, adică acestea se arată oamenilor prin flacăra care joacă deasupra lor.

Se mai spune că cine doarme în această zi ia somnul mieilor și va fi somnoros tot anul", a explicat Maria Magiru.

În popor, există chiar obiceiul sorcovitului cu urzici, pentru ca cei urzicați să fie sănătoși, harnici și iuți, tot anul. Tot astăzi se culegeau plante de leac, iar în zori se semăna busuiocul de dragoste. El era udat cu gura și era purtat de fete, în păr sau la brâu, când mergeau la horă. 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 2.3171 secunde