"Ia-o ca o glumă!", de Aron Petru

A ieșit de sub tipar, sub semnătura lui Aron Petru, volumul de proză "Ia-o ca o glumă!" (Editura Ex Ponto). Cartea este un caleidoscop umoristic, cuprinzând scurte istorioare din viața autorului, însemnări, note despre evenimentele trăite sau văzute în cei aproape 70 de ani de existență, reflecții pline de umor ori disecții satirice ale unor întâmplări la care a fost părtaș sau martor.

Volumul pune în evidență talentul de povestitor plin de haz al unui om care a trecut prin multe la viața lui. Aron Petru povestește ca la o șuetă cu prietenii, în fața unui pahar de bere, sărind de la una la alta, cu vervă și cu umor. Ați stat vreodată la un șpriț, cu amicii, ghidându-vă după un proiect sau scenariu? Cu siguranță că nu. Astfel a procedat și autorul în cartea lui: a dat frâu liber amintirilor, impresiilor, cuge-tărilor, așternându-le în pagini așa cum au venit. A rezultat o carte veselă, sprințară, cu un ritm alert, în care se vorbește despre orice.

Pentru edificare, voi reda un scurt pasaj, din povestirea "Intervenția", în care autorul relatează vizita la oculist:

"Primul pacient intrat la înțepat a fost o bătrânică vioaie. După cum se conversa cu asistentele nu era la prima «abatere». Când a ieșit avea un bandaj la un ochi și era ținută de mâini de câte o asistentă, care o îndrumau:

- Urmează un prag. V-am pus mâinile pe balustrada scării. Ușor, ușor. Gata, puneți piciorul pe prima treaptă!

În timp ce cobora, celor rămași, ne-a urat sănătate. A venit și întrebarea mea nevinovată:

- Așa se iese de-aici?"

Iată un alt eșantion, din însemnarea "Politicienii și nevastă-mea":

"Când Dumnezeu a creat femeia, a avut simțul umorului. Dracul și-a adus contribuția când a devenit soacră. Nevastă-mea este, deocamdată, la nivelul «simțului umorului». M-a întrebat de ce sunt îngândurat.

Am și eu momentele mele de sinceritate că doar de-aia m-am căsătorit, să nu mai dau tot timpul vina pe Guvern, Parlament sau pe președinte."

Autorul recurge de multe ori la procedeul prozei în rime pentru a obține efectul comic, asemănându-se din acest punct de vedere cu prietenul său, umoristul Ananie Gagniuc. Înclinațiile lirice sunt trădate prin câteva catrene și poezii strecurate în volum.