"Haideți să ținem cont de aceste talente, și nu de făcăturile din butoane!"

Ediția a XIII-a a Festivalului Național de Interpretare și Creație "Mamaia Copiilor" constituie o mare desfășurare de forțe, ce cuprinde aproape 300 de copii, pe scena Casei de cultură, dar și o întreagă armată necesară bunului mers al acestei tradiționale manifestări.

Într-un respiro între repetiții, am stat de vorbă cu Liviu Manolache, directorul Festivalului, despre moștenirea lăsată de regretatul său tată, Aurel Manolache, în urmă cu trei ani.

- Cu ce noutăți a venit această ediție a festivalului?

- Le propunem celor interesați să participe la work-shop-uri realizate de Viorel Gavrilă, Irina Săvulescu Manoliu și Felicia Filip, care își doresc să arate copiilor tehnici vocale, de vorbire ori prezență scenică, de care mulți au nevoie. Dar și să împărtășească unii altora experiențe, gânduri, din care copiii nu au decât de câștigat.

- Despre câștigătorul de anul trecut ce se mai știe?

- Va fi prezent în Gală, cu regretul de a nu fi putut participa în concurs la ediția de anul acesta. De asemenea, va fi prezent și grupul de la Vaslui, care a câștigat trofeul la secțiunea grupuri. O foarte plăcută surpriză va fi oferită de Ana Teodora Găitanovici, câștigătoarea Trofeului de la ediția 2011, care participă în festival ca și compozitor și interpret.

- De-a lungul edițiilor organi-zate de dvs. cum ați perceput acest festival?

- Sunt copii care au evoluat foarte bine, sunt copii care s-au pierdut, dar un lucru este îmbucurător, dintr-un anume punct de vedere. Și anume că școlile de canto, sau mai bine spus dorința de a se exprima cu ajutorul muzicii a crescut. E adevărat că și emisiunile de televiziune gen Antena 1, ProTv au prins acest fir și s-au înmulțit precum ciupercile, dar nu asta mă deranjează. Ci faptul că mint și le dau poleială copiilor și le iau valoarea. Pentru că nu spun că în spatele lor a existat un profesor, nu spun că în spatele lor au existat festivaluri importante din România care i-au descoperit și i-au adus pe scenă. Deci, un soi de egoism pe care nu-l înțeleg, dar poate că România se va schimba într-o bună zi. Personal, nu consider ca vreun festival să-mi fie concurent, pentru că un festival dacă-i bine făcut, nu poate decât să facă bine societății.

- Este a treia ediție pe care o organizați. E mai greu sau mai ușor?

- Evident că am căpătat experiență. Am un nod în gât pentru copiii care nu pot ajunge la Mamaia și care sunt foarte buni, dar din diverse motive, de la emoție la situația materială, nu pot veni, dar care sunt foarte buni. Nefiind din lumea lor, a muzicii, ci din lumea teatrului, sunt un pic detașat și am puține dezamăgiri, pentru că oamenii au o micime pe care nu o înțeleg vizavi de copii și această luptă de a câștiga bani, bani, bani…

- Ați reușit, în cele două ediții anterioare, să demontați din zvonistica legată de acordarea premiilor?

- Sper că da, pentru că sistemul nostru de vot este cel intuitiv și emoțional. În sensul că trebuie repede pusă nota, nu se comentează, se pune într-un plic, se sigilează și în cazul în care apar evidente erori de punctaj, atunci președintele juriului are dreptul să ia o decizie. În speță, șapte membri din juriu dau nota 9 sau în jur de, iar un alt membru dă nota 5, acea notă este exclusă, pentru că evident ceva nu este în regulă.

Doresc să închei cu un mesaj care să ajungă în casele oamenilor, și anume că România are talente și trebuie să ținem cont de aceste talente, și nu de făcăturile din butoane!