Duminica Floriilor, sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim

Duminică, Biserica ortodoxă sărbătorește Floriile. Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim se mai numește și Florii, în amintirea faptului că atunci când Iisus Hristos a intrat în cetatea Ierusalimului, înainte de Patimile Sale, a fost întâmpinat cu ramuri de finic, denumire după care mai este cunoscut curmalul. Unii cercetători consideră că această zi se suprapune peste o veche sărbătoare dedicată zeiței romane a florilor, Flora, considerându-se că acum încep toți pomii a înmuguri și a înflori.

Duminica Floriilor sau a Stâlpărilor (ramură de salcie verde și înflorită, care se împarte credincioșilor ortodocși, la biserică, în Duminica Floriilor) marchează intrarea Mântuitorului în Ierusalim. Blând și smerit, Iisus a intrat în cetate pe mânzul asinei. Deși oamenii L-au primit cu mare bucurie și cu nădejde în suflete pe Cel care avea să se jertfească pentru păcatele lumii, Iisus era conștient de faptul că peste puțină vreme va fi dat spre Patimi. Cu acest prilej, duminică, 1 aprilie, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va săvârși Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" din Constanța, începând cu ora 9.00. Totodată, va fi rostită și o rugăciune de mulțumire la împlinirea a 17 ani de la întronizarea IPS Teodosie în scaunul arhiepiscopal al Tomisului.

Legenda salciei

În amintirea momentului Intrării Domnului în Ierusalim, în duminica de Florii se duc la biserică ramuri de salcie, în locul ramurilor de finic. O frumoasă legendă din Muntenia "explică" de ce în această zi se duc la biserică doar mlădițe de salcie. Se spune că atunci când Maica Domnului a aflat că Iisus a fost răstignit pe cruce s-a încălțat cu opinci de fier, a luat în mână un toiag de oțel și a pornit să-și caute Fiul. La un moment dat, în calea ei s-a ivit o apă lângă care se afla o salcie. Atunci Maica Domnului a rugat salcia să se facă punte ca să poată trece pe celălalt mal. Salcia a ascultat rugămințile, iar Maica îndurerată a binecuvântat-o să nu se poată face cărbuni din ea și să fie dusă în fiecare an, de Florii, la biserică.

De aceea, salcia este sfințită la biserică, iar după Sfânta Liturghie fiecare credincios primește câte o mlădiță sau mai multe, pentru a le duce acasă. Ajunși acasă, gospodarii lovesc ușor cu ramurile de salcie vitele din grajd, iar apoi copiii mici din casă. După aceea, ramurile sunt puse deasupra ușii sau sub streașină, într-un loc ferit, la stâlpul de la poartă sau la ferestre. Ramuri de salcie, sub formă de coronițe, se pun și la icoană, însă unii țărani se fereau să facă acest lucru convinși fiind că dacă ar fi băgat în casă mlădițele verzi, în acel an ar fi murit cineva din casă sau le-ar fi mers rău vitelor.

Tradiții și obiceiuri

Se spune că în această zi cine umblă încins cu salcie sfințită va fi ferit de dureri de mijloc tot anul. Mai există credința că cine va înghiți trei mâțișoare (flori de salcie) sfințite de Florii va fi ferit de boli, iar cine nu a înghițit la timp, poate lua doar un mâțișor care are însă leac doar pentru gâlci. De asemenea, cei care înghit mâțișoare în această zi vor fi ușori și sănătoși ca florile tot anul. În unele zone ale țării, mâțișorii de salcie se aprind și cu ei se afumă casa atunci când este vreme rea (furtună, fulger, tunet, grindină).

De Florii e bine să se ducă flori de primăvară la biserică, deoarece aceasta este ziua florilor. Se crede că cel ce se împărtășește de Florii, înainte de a se apropia de preot, pentru a lua cuminecătura, orice gând va avea, Dumnezeu îi va împlini dorința.

Vreme ca de Paște

Obiceiurile vechi spun că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. Nu e bine să te speli pe cap de Florii, pentru "a nu înflori", adică albi, precum pomii.

În această zi se spune că are loc "nunta urzicilor", adică urzicile înfloresc și nu mai sunt bune de consum. Alții consideră că "nunta urzicilor" are loc în Joia Mare. De Florii se dă dezlegare la pește.