"Drumul european", încotro ne îndreptăm? Românii, o moștenire genetică de excepție!

307

Articole recomandate

Prilejul oferit, recent, de alegerile europarlamentare a făcut posibilă derularea unor acțiuni care reflectă modul în care s-a transformat societatea în ansamblu și modul în care, noi românii, percepem realitățile cotidiene. 


Dezbaterea publică și intențiile de reformă ale societății și sistemului instituțional este revendicată mai mult ca niciodată. 
Ceea ce mi-a reținut atenția în toată această derulare a evenimentelor este faptul că mulți dintre membrii societății își pun întrebări pertinente… către ce anume ne îndreptăm, cum vom reuși să reformăm societatea? 
Polarizarea opiniilor și dezbaterea de idei reprezintă un barometru despre nevoia de schimbare, despre nevoia de adevăr, despre transparență, despre noi înșine. 
Cine suntem noi, românii, și ce valori ne reprezintă în Europa, cum vom parcurge "drumul european" împreună cu celelalte societăți? 
Toate aceste întrebări au fost rostite în modul cel mai hotărât posibil și devin tot mai sonore, dat fiind faptul că a avut loc un schimb de generații. Românii care s-au născut în anii 90 alcătuiesc, astăzi, o voce publică, ce revendică modelele sociale occidentale, dorindu-le aplicate și în spațiul românesc. 
Doctrinele și ideologiile care s-au impus în spațiul public în perioada post-decembristă nu mai reprezintă în prezent un combustibil social, situația revendicând o nouă viziune despre societate și despre ceea ce reprezintă ea pentru individ. Este ceea ce au comunicat românii care au mers la vot, de curând, moment în care au încercat să o rupă cu trecutul și cu practicile sociale de până acum. 
Cred că trăim momentul unei resetări sociale și a unei reconfigurări a priorităților noastre pe termen mediu și lung, căutându-ne busola în modelele și valorile europene. 


Cum se poate recalibra parcursul social al românilor 


Cred că evenimentele derulate în ultima perioadă au rolul de a recalibra parcursul social al românilor și în special evoluția generației născută după 1990, care gândește complet diferit decât au gândit și perceput realitățile părinții lor. Această generație este dispersată în toată lumea europeană, s-a familiarizat cu "societatea deschisă", această generație a văzut că instituțiile pot să-și respecte obligațiile și să fie în slujba cetățeanului. 
Tot acești tineri încearcă să "conecteze" societatea românească la valorile, principiile și modul de viață european, dat fiind faptul că, la nivel instituțional, noi românii, suntem cetățeni europeni. 
Pentru un stat ca România, prima jumătate a mileniului al III-lea va însemna configurarea unui proces de construcție a apartenenței culturale la mentalul colectiv european, la civilizația europeană de tip occidental. De multe ori, despre noi, românii, au apărut multe etichetări și clasificări legate de influența socială și culturală a Balcanilor. Românii pot fi integrați ca spațiu geografic în proximitatea culturilor balcanice, însă la nivel cultural identitar, mentalul colectiv al românilor "privește" către Europa de cel puțin un secol și jumătate. 
Deși românii au fost dominați, o lungă perioadă de timp, de cultura politico-socială otomană (oriental - balcanică) au reușit să-și creeze o nouă identitate spirituală și socio-politică occidentală. 


Suntem capabili de schimbări 


Această mobilitate excelentă a societății românești demonstrează că informația genetică a românilor este capabilă de schimbare și poate să se reconfigureze atunci când există o stare de criză majoră. 
România diferă substanțial de state din Balcani, precum Bulgaria, Grecia, Albania sau Serbia, datorită acestei moșteniri genetice cu totul de excepție, aspect dovedit de parcursul social al ultimelor două secole de modernizare românească. Acesta este contextul general al necesității de resetare a societății românești, dar și a culturii identitare a românilor care au decis să încheie cu trecutul și să impună un parcurs social cu totul diferit de cel care a încercat reformarea și modernizarea societății românești în ultimii 30 de ani. 
În acest context, o parte a românilor care acceptă mai greu schimbarea vor fi convinși, la rândul lor, de propriii copii că s-a încheiat o epocă și, fără a ne da seama, o altă etapă societală a început. 
Acest episod ne convinge, aproape pe toți, de cel puțin un lucru: că nu mai putem continua să mergem în direcția de până acum și trebuie să ne implicăm pentru a putea impune o altă direcție, un alt parcurs, cel al eficienței și modernizării reale a societății. 
A sosit momentul în care noi, românii, deopotrivă trebuie să ne implicăm plural în spațiul public pentru a ne aduce contribuția la schimbare, necesară și indispensabile în noua "patrie de adopție" numită Europa. 
Această implicare va impune și implicarea unor instituții de prim rang din sistemul public și social românesc. Depinde doar de noi modul în care vom evolua ca societate în epoca care tocmai a debutat așa cum de noi au fost create condițiile încheierii epocii de tranziție de până acum. 


Lect. univ. dr. Enache TUȘA 
Facultatea de Istorie și Științe Politice 
Universitatea "Ovidius" Constanța




Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 0.8282 secunde