"Coborând standardele, îi învățăm pe copii superficiali!". Bacalaureat în luna februarie

Elevii de clasa a XII-a se pregătesc de susținerea examenului de bacalaureat. Sigur că vestea nu e nouă și e normal să înceapă din timp pregătirea. Nouă este însă introducerea probelor orale în timpul anului școlar.

În premieră în învățământul românesc, bacalaureatul 2018 începe în luna februarie, când vor fi susținute probele la competențele de comunicare în limba română, într-o limbă străină și cele digitale.

Conform calendarului stabilit de Ministerul Educației, pe 29 ianuarie începe înscrierea candidaților la examenul de bacalaureat 2018. Aceștia au la dispoziție cinci zile pentru a-și depune dosarul și a opta pentru probele la alegere pe care le vor susține. Apoi, pe 12 și 13 februarie, este programată evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, proba A. Pe 14 și 15 februarie, se va desfășura evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, proba B. Evaluarea competențelor digitale, proba D, se va face între 16 și 20 februarie, iar pe 21 și 22 februarie, este programată evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională, proba C.

După desfășurarea acestor probe, elevii de clasa a XII-a vor continua cursurile semestrului al doilea, pe care îl vor încheia pe 25 mai. Fix după o lună de zile vor susține proba scrisă la limba și literatura română, proba Ea, urmând ca, pe 26 iunie, să dea proba scrisă la limba și literatura maternă, proba Eb. O zi mai târziu, pe 27 iunie, este programată proba obligatorie a profilului, proba Ec, iar pe 28 iunie, proba la alegere a profilului și specializării, proba Ed. Primele rezultate vor fi afișate pe 4 iulie, până la ora 12.00, iar contestațiile vor putea fi depuse până la ora 16.00.

Probele orale, o formalitate

Deși gândită pentru a le fi mai ușor absolvenților de clasa a XII-a la vară, când nu le mai rămân de dat decât probele scrise, măsura începerii bacalaureatului în februarie nu este bine văzută de unele cadre didactice. Acestea susțin că probele respective vor deveni mai mult o formalitate.

"Deja importanța probelor orale a scăzut foarte mult când s-a renunțat la note și s-a trecut la calificative. În condițiile în care vedem peste tot tineri care nu știu să lege două cuvinte, noi aproape că scoatem și probele orale la bacalaureat. Pentru că ceea ce se întâmplă acum este un simulacru, nu un examen propriu-zis", este de părere Mihaela E., profesor de limba și literatura română.

Alții consideră că, dacă probele orale ar fi mai serioase, și elevii ar învăța mai mult.

"Subiectele de la oral sunt precise și evaluatorul își dă seama imediat dacă elevul stăpânește sau nu materia respectivă. La scris mai poți bate câmpii, la oral trebuie să spui repede și concis ce ai de spus", susține Roxana V., un alt profesor.

Avantaje și dezavantaje

Elevii se bucură însă că scapă mai ușor. Dar sunt și părinți care cred că faptul că examenele devin din ce în ce mai ușoare nu este în avantajul absolvenților.

"Dacă vom coborî standardul și le facem viața din ce în ce mai ușoară, le mai scoatem din probe, le dăm subiecte din ce în ce mai ușoare, nu facem decât să-i ajutăm să devină mai superficiali și să învețe mai puțin. Ei oricum învață din ce în ce mai puțin și, în loc să-i determinăm să fie mai serioși, coborâm nivelul examenului. Nu mi se pare corect!", ne-a declarat Petre Vioreanu, părintele unui elev de clasa a XII-a.