Cine este vinovat pentru eșecul elevilor de la Evaluarea Națională și Bacalaureat? (I)

de Mirabela ȘERBĂNESCU Luni, 16 Septembrie 2019 1545
Atât anul acesta, cât și în anii trecuți, procentul liceenilor promovați în cadrul examenului de Bacalaureat nu face mare cinste județului Constanța, acesta fiind în continuare slab. Desigur, nici rezultatele Evaluării Naționale nu au înregistrat, în ultima vreme, vreun salt ieșit din comun, iar când facem această afirmație, ne referim la întregul sistem educațional, nu la o anumită unitate de învățământ. 


Care să fie explicația pentru această situație deloc plăcută, în care se află, la ora actuală, învățământul? Am încercat să aflăm de ce s-a ajuns aici de la directorii sau profesorii din învățământul constănțean. 


Spre exemplu, directorul Școlii nr. 38 „Dimitrie Cantemir”, prof. Iris Sarchizian, consideră că, de fapt, nu a scăzut interesul elevilor pentru școală, ci mai degrabă acela al unor părinți de a controla cum se pregătesc copiii pentru școală. 
„În ultimii ani, am constatat, cu uimire, că fiecare actor educațional este preocupat mai degrabă în a găsi vinovatul în celălalt pentru eșecul la Evaluarea Națională sau Bacalaureat, în loc să se axeze pe responsabilizarea din timp a fiecăruia. Mulți caută și găsesc scuze cât mai emoționale pentru rezultatele scăzute. Unii profesori, dacă sunt mai exigenți, se lovesc de reclamațiile părinților, alții, mai înțelegători, preferă liniștea și sunt generoși la evaluare. Cert este că trebuie să găsești calea de mijloc pentru a nu avea rezultate sub așteptări. În opinia mea, directorul, fie cel de școală sau de liceu, dacă este conștient de poziția pe care o are, este unul dintre cei care are posibilitatea de a regla derapajele. Important este să fie realist în ceea ce privește resursa umană disponibilă și să trateze cu mare seriozitate problema evaluărilor.


Observ de ceva timp în sistem că este mai comod să dai vina pe reforma continuă și pe legislație sau pe faptul că elevii sunt captivi în lumea virtuală. Părerea mea personală este că noi, adulții (profesori și părinți), trebuie să impunem reguli clare și să fim consecvenți în aplicarea lor”, a subliniat prof. Iris Sarchizian. 


Informațiile ar trebui transmise într-o formă mai atractivă 
I-am adresat aceeași întrebare și Veronicăi Hagi, profesor la Școala nr. 30 „Gheorghe Țițeica”. Părerea dascălului vizavi de această situație este că rezultatele slabe la Evaluarea Națională se datorează unui cumul de factori și că ele nu sunt niciodată o vină unilaterală, tot la fel cum nici rezultatele foarte bune nu pot fi socotite numai meritul instituțiilor de învățământ sau al elevilor. 

„Interesul elevilor pentru învățare a scăzut din cauza faptului că, de multe ori, cunoștințele li se propun într-o formă neatractivă, lipsită de dinamism, fără să fie evidențiate relevanța pentru viață a acestora. În plus, amenințarea permanentă a evaluărilor, susținute în prezent la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, a VIII-a, creează o presiune enormă asupra acestora și familiilor acestora. Nu vom putea discuta de o renaștere a interesului pentru carte al elevilor decât atunci când finanțarea pentru educație va fi consistentă, astfel încât să existe peste tot școli cu laboratoare și cabinete dotate corespunzător, când vor fi clase mai puțin numeroase, când vor fi școli în care elevii să vină toți dimineața și să deruleze programul educațional la ore la care curba de efort este maximă, când se vor asigura posibilități reale de parcurs diferențiat, cu profesori de sprijin, pregătiți pentru a putea acorda atât ajutor celor care recuperează, cât și celor care vor să facă performanță”, a punctat profesorul. 


La rândul său, directorul Colegiului Național Pedagogic „Constantin Brătescu”, prof. Anamaria Ciobotaru, susține că sistemul educațional românesc este, în momentul de față, rezultatul mai multor reforme începute și nefinalizate, fapt resimțit atât de către cadrele didactice, cât și de elevi. 


„În contextul în care planurile-cadru și implicit programele școlare nu sunt așa cum ni le dorim, accentul nefiltrat pe conținuturi în detrimentul formării de competențe transversale la elevi are ca efect imediat pierderea interesului pentru școală. Realitatea este că vorbim despre un segment foarte restrâns din populația școlară care este motivat de a lua note foarte bune la examenele naționale pentru a intra la un liceu bun, respectiv la o facultate. Într-un cadru educațional formal neofertant pentru elevi, motivația scade, așa că rolul esențial revine profesorului. Modul în care acesta, cu resurse limitate, reușește să facă procesul instructiv-educativ atractiv este esențial pentru a putea vorbi de reușita elevului”, a completat prof. Anamaria Ciobotaru. 
 
Schimbarea ar trebui să înceapă cu cadrele didactice 
De asemenea, managerul acestei unități pledează pentru un proces de evaluare corect și coerent, care să înceapă cu evaluarea impactului pe care fiecare cadru didactic îl are asupra elevilor săi. 


„Dacă la începutul fiecărui an școlar, cadrele didactice ar relaționa rezultatele pe care elevii lor le obțin, la materia pe care o predau, cu rezultatul obținut în urma evaluării impactului pe care-l au ei asupra elevilor, lucrurile s-ar îmbunătăți considerabil. 
Un profesor care nu poate să primească feed-back-ul elevilor săi în ceea ce privește impactul pe care-l are asupra acestora nu poate produce schimbări în comportamentul lor, nu-i poate determina să învețe. Schimbarea începe cu noi, cadrele didactice. În zadar vom schimba planuri cadru și programe, dacă noi, cadrele didactice, nu înțelegem că abordarea trebuie să fie diferită față de ceea ce se întâmpla cu 20-30 de ani în urmă. De asemenea, pledez pentru o abordare transdisciplinară a conținuturilor pe care le predăm. În contextul unei problematici complexe a lumii contemporane este aproape imposibilă o perspectivă strict disciplinară a conținuturilor”, a mai spus prof. Anamaria Ciobotaru.


(Va urma)




Taguri

Alte ştiri din sectiunea Cultură-Educație

Ultima oră

Titlurile zilei