Câți români își sărbătoresc astăzi onomastica

de Mirabela ȘERBĂNESCU Luni, 21 Mai 2018 100
Biserica Ortodoxă îi sărbătorește luni pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena, doi dintre cei mai iubiți sfinți de către români. Peste 1,75 milioane de români își serbează onomastica, aproximativ 1,1 milioane dintre aceștia fiind bărbați. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI), 1.755.846 de oameni își sărbătoresc onomastica de Sf. Constantin și Elena, dintre care peste 1,1 milioane de bărbați și aproape 608.000 de femei.


Astfel, peste 111.000 de femei poartă numele de Ileana, alte peste 86.000 de femei se numesc Elena, peste 19.000 - Ilinca și peste 63.000 - Lenuța. Alte derivate întâlnite la femei sunt Constanța (aproape 47.000), Constantina (23.395), Leana (3.297) sau chiar Nuța (3.784) și Leni (32).


La bărbați, cel mai întâlnit nume este Constantin, 466.578 purtând acest nume, urmat de Costel – 78.476, Costică – 29.206 și Costin – 21.466. Alte derivate întâlnite sunt Costi (797) sau Costeluș (334).


De asemenea, numeroase biserici, din țară și din străinătate, poartă hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena. Unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din țară închinate Sfinților Împărați Constantin și Elena este Catedrala Patriarhală din București, ctitorie a voievodului Țării Românești Constantin Șerban Basarab (1654 - 1658), care a fost sfințită în 1658. În anul 2002, la sărbătoarea hramului catedralei, o delegație a Bisericii Ortodoxe din Cipru i-a dăruit patriarhului Teoctist o raclă cu părticele din moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, aduse de la Mănăstirea Kykkos, împreună cu o copie după icoana Maicii Domnului pictată de Sfântul Evanghelist Luca, care se păstrează în mănăstirea cipriotă. În fiecare an, în ziua prăznuirii sfinților, racla cu sfintele moaște este scoasă în procesiune și așezată spre închinarea credincioșilor, alături de racla cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor.


Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului.
Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (27 februarie 272 - 22 mai 337), cunoscut ca Sfântul Constantin cel Mare, a fost împărat roman, proclamat Augustus de către trupele sale în data de 25 iulie 306. În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare a emis Edictul de la Milan, prin care creștinismul devine "religie permisă", alături de altele din imperiu, el luând mai mai multe măsuri în favoarea Bisericii creștine, înlăturând din legile penale pedepsele contrare creștinismului. În 321, Împăratul Constantin cel Mare a declarat duminica drept sărbătoarea săptămânală a creștinilor, zi de odihnă în imperiu, în care și soldații asistau la slujbă.


Împăratul și familia sa au sprijinit repararea bisericilor, dar au ajutat și la construirea altora. Totodată, împăratul Constantin cel Mare a construit o nouă capitală - inaugurată la 11 mai 330 -, transformând orașul Bizantium în orașul Constantinopol, care timp de o mie de ani va fi capitala creștină a Imperiului Roman. Sfântul Constantin cel Mare a murit în Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337, și a fost înmormântat în Biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.


Elena, originară, probabil, din Drepanum (numit după aceea Helenopolis), din Golful Nicomidia, se presupune că era fiica unui hangiu. O legendă ulterioară spune că era fiica regelui Coel, care a căsătorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita războaiele dintre britanici și Roma. Constantius Chlorus a divorțat de ea, în jurul anului 292, pentru a se căsători cu fiica vitregă a lui Maximian, Teodora. Constantin, fiul Elenei, a devenit apoi împărat al Imperiului Roman și, ca urmare a ascensiunii acestuia, ea a devenit o prezență importantă la curtea imperială.


Sursa: News.ro


Taguri

Alte ştiri din sectiunea Cultură-Educație

Ultima oră

Titlurile zilei