Aur stropit cu sânge! Un tezaur cu multe necunoscute
Articole de la același autor
Minoritățile din Dobrogea. Obiceiurile și tradițiile de nuntă la aromâni
23 Septembrie 2015
TRAGEDIE DE PROPORȚII LA Teatrul Național de Operă și Balet "Oleg Danovski"! A murit prim-solista Roxana Bageac
15 Septembrie 2015
Zona Peninsulară din Constanța, platou pentru actorii de la Hollywood
15 Septembrie 2015
Bijuteriile arhitecturale ale Constanței. Povestea Casei Cănănău
14 Septembrie 2015
Constanța va deveni Capitala culturală a României
10 Octombrie 2015
Alegeri la Comunitatea Elenă. Cine este noul președinte
30 Septembrie 2015
Un tezaur monetar compus din piese de aur (stateri), de tip macedonean, a fost descoperit în Dobrogea. Singurele două piese
recuperate ulterior și intrate prin donație în inventarele Cabinetului Numismatic al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie
din Constanța și Cabinetului Numismatic din cadrul Academiei Române sunt doi stateri de tip Lysimach descoperiți pe teritoriul localității Lipnița.
Arheologul Gabriel Talmațchi, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, ne-a declarat că, în urmă cu aproape 35 de ani, acest tezaur monetar compus din piese de aur este posibil să fi fost descoperit întâmplător.
"Caracteristicile și indicațiile sugerează o posibilă unică locație, undeva la marginea pădurii Băneasa. Prima piesă, aflată la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, prezintă pe revers o monogramă care este necunoscută cataloagelor de specialitate. Moneda pare a fi o emisiune de tip Lysimach antumă, având un stil foarte asemănător exemplarelor bătute într-un atelier microasiatic, presupus a fi, mai de-grabă, Alexandria Troas (alte nume pentru localitate cunoscute sunt Sigeia, Antigonia Troas, Colonia Alexandria Augusta Troas, Troas), dar fără a exclude total colonia Byzantion sau chiar un atelier încă neidentificat. Alexandria Troas este una din cetățile de mare importanță aflate în perioada antică pe coasta de vest a Asiei Mici, ocupând o suprafață de 400 de hectare. Actualul oraș Istanbul, în timpul antichității grecești și romane, s-a numit Byzantion, iar după 11 mai 330, s-a numit, după numele în-temeietorului său, împăratul roman Constantin I cel Mare, Constantinopol", a explicat Talmațchi.
Al doilea exemplar, la Academia Română
Cel de al doilea exemplar recuperat (aflat la Academia Română) este un stater din Chalcedon, extrem de rar ca tip și provenind din același probabil tezaur, având pe revers în câmp stânga o monogramă, iar în exergă, numele.
"Datarea acestuia pare a aparține anului 220 a.Hr. Chalcedon era o colonie megariană aflată pe malul estic al Bosforului, întemeiată în secolul VII a.Hr. care va fi integrată mult mai târziu în Constantinopol și apoi în Istanbul", a declarat Talmațchi.
Monogramele prezente pe reversul acestor monede indică două aspecte foarte importante prin care se individualizează fiecare monedă în parte. Fiecare oraș antic care bătea monedă în perioada preromană (în special cele de tip macedonean) își imprima printr-o monogramă sau siglă numele localității în formă prescurtată, la care se adăuga numele magistratului monetar (funcționar local) însărcinat și cu activitatea monetăriei respective.
Potrivit arheologului Gabriel Talmațchi, acest mic tezaur de monede de aur, alcătuit în contextul politic al ultimei părți a secolului al III-lea a.Hr., sugerează plata unui mercenar local. Din documentele vremii, se cunoaște faptul că, pentru un războinic cu cal (călăreț), erau plătiți 10 stateri, în timp ce, pentru unul pedestru, se plăteau 5 stateri.
La Callatis, pentru sfârșitul secolului al IV-lea a.Hr., este cunoscut dintr-o inscripție un localnic angajat ca mercenar în armata lui Alexandru cel Mare. Cu alte cuvinte, respectiva descoperire ar putea fi explicată prin existența soldei primite de către un get participant la confruntări militare în calitate de mercenar.
Talmațchi spune că mai putem lua în calcul și o cale comercială de pătrundere a tezaurului în mediul local, la schimb pentru diferite produse realizate de populația autohtonă: "Nu mult după anul 220 a. Hr. se petrece și îngroparea respectivului tezaur. Faptul se datorează, în general, iminenței existenței unei stări de nesiguranță locală sau zonală. Nerecuperarea sa imediată în epocă poate fi pusă pe seama decesului proprietarului său. Întregirea ca un puzzle a respectivului posibil tezaur monetar, în timp, este foarte importantă, iar descoperirile sunt excepționale pentru istoria spațiului dobrogean, într-o perioadă (sec. III a.Hr.) când deținem puține informații clare privind situația militară, economică și comercială a comunităților grecești și autohtone".
recuperate ulterior și intrate prin donație în inventarele Cabinetului Numismatic al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie
din Constanța și Cabinetului Numismatic din cadrul Academiei Române sunt doi stateri de tip Lysimach descoperiți pe teritoriul localității Lipnița.
Arheologul Gabriel Talmațchi, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, ne-a declarat că, în urmă cu aproape 35 de ani, acest tezaur monetar compus din piese de aur este posibil să fi fost descoperit întâmplător.
"Caracteristicile și indicațiile sugerează o posibilă unică locație, undeva la marginea pădurii Băneasa. Prima piesă, aflată la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, prezintă pe revers o monogramă care este necunoscută cataloagelor de specialitate. Moneda pare a fi o emisiune de tip Lysimach antumă, având un stil foarte asemănător exemplarelor bătute într-un atelier microasiatic, presupus a fi, mai de-grabă, Alexandria Troas (alte nume pentru localitate cunoscute sunt Sigeia, Antigonia Troas, Colonia Alexandria Augusta Troas, Troas), dar fără a exclude total colonia Byzantion sau chiar un atelier încă neidentificat. Alexandria Troas este una din cetățile de mare importanță aflate în perioada antică pe coasta de vest a Asiei Mici, ocupând o suprafață de 400 de hectare. Actualul oraș Istanbul, în timpul antichității grecești și romane, s-a numit Byzantion, iar după 11 mai 330, s-a numit, după numele în-temeietorului său, împăratul roman Constantin I cel Mare, Constantinopol", a explicat Talmațchi.
Al doilea exemplar, la Academia Română
Cel de al doilea exemplar recuperat (aflat la Academia Română) este un stater din Chalcedon, extrem de rar ca tip și provenind din același probabil tezaur, având pe revers în câmp stânga o monogramă, iar în exergă, numele.
"Datarea acestuia pare a aparține anului 220 a.Hr. Chalcedon era o colonie megariană aflată pe malul estic al Bosforului, întemeiată în secolul VII a.Hr. care va fi integrată mult mai târziu în Constantinopol și apoi în Istanbul", a declarat Talmațchi.
Monogramele prezente pe reversul acestor monede indică două aspecte foarte importante prin care se individualizează fiecare monedă în parte. Fiecare oraș antic care bătea monedă în perioada preromană (în special cele de tip macedonean) își imprima printr-o monogramă sau siglă numele localității în formă prescurtată, la care se adăuga numele magistratului monetar (funcționar local) însărcinat și cu activitatea monetăriei respective.
Potrivit arheologului Gabriel Talmațchi, acest mic tezaur de monede de aur, alcătuit în contextul politic al ultimei părți a secolului al III-lea a.Hr., sugerează plata unui mercenar local. Din documentele vremii, se cunoaște faptul că, pentru un războinic cu cal (călăreț), erau plătiți 10 stateri, în timp ce, pentru unul pedestru, se plăteau 5 stateri.
La Callatis, pentru sfârșitul secolului al IV-lea a.Hr., este cunoscut dintr-o inscripție un localnic angajat ca mercenar în armata lui Alexandru cel Mare. Cu alte cuvinte, respectiva descoperire ar putea fi explicată prin existența soldei primite de către un get participant la confruntări militare în calitate de mercenar.
Talmațchi spune că mai putem lua în calcul și o cale comercială de pătrundere a tezaurului în mediul local, la schimb pentru diferite produse realizate de populația autohtonă: "Nu mult după anul 220 a. Hr. se petrece și îngroparea respectivului tezaur. Faptul se datorează, în general, iminenței existenței unei stări de nesiguranță locală sau zonală. Nerecuperarea sa imediată în epocă poate fi pusă pe seama decesului proprietarului său. Întregirea ca un puzzle a respectivului posibil tezaur monetar, în timp, este foarte importantă, iar descoperirile sunt excepționale pentru istoria spațiului dobrogean, într-o perioadă (sec. III a.Hr.) când deținem puține informații clare privind situația militară, economică și comercială a comunităților grecești și autohtone".
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Vineri, 09 Octombrie 2015
Vineri, 02 Octombrie 2015
Miercuri, 07 Octombrie 2015
Luni, 05 Octombrie 2015
Luni, 05 Octombrie 2015
Miercuri, 30 Septembrie 2015
Miercuri, 09 Septembrie 2015
Sâmbătă, 19 Septembrie 2015
Joi, 17 Septembrie 2015