Academia Română a premiat cartea cercetătorului Aurel Daniel Stănică

 Lucrarea dr. Aurel Daniel Stănică, cercetător în cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" din Tulcea a fost premiată, luna trecută, de către Academia Română. Binecunoscutul cercetător a primit din partea acesteia premiul "Nicolae Bălcescu", pentru lucrarea "Viața economică din nordul Dobrogei în secolele X-XV". Precizăm că volumul amintit a fost realizat, în anul 2015, în condiții grafice de excepție, la Editura "Dobrogea". 

De ce acest titlu? Zona Gurilor Dunării, implicit nordul Dunării, a participat prin intermediul centrelor sale urbane, încă din Antichitate, la viața economică și comercială ce interconecta nordul cu sudul Mării Negre, bazinul Mării Mediterane cu cel pontic. 

Dobrogea de Nord, din punct de vedere fizico-geografic, reprezintă o zonă ce are drept limite spre nord și est compartimentul depresiunii predobrogene, corespunzător luncii și Deltei Dunării, spre sud falia Peceneaga - Camena, spre vest prelungindu-se dincolo de Dunăre, pe sub straturile sedimentare mai recente. 

"Ne-am oprit pe alianiamentul Hârșova și Capul Midia, care reprezintă, din punct de vedere geologic și geografic, zona de unde începe podișul Dobrogei de Sud. Intervalul temporal al investigației - secolele X-XIV nu a fost stabilit aleatoriu. După cum se cunoaște, secolul al X-lea are o triplă însemnătate: prezența și revenirea bizantinilor în Dobrogea; reorganizarea politică și administrativă a spațiului dobrogean, ca parte integrantă a Imperiului Bizantin; o dezvoltare accelerată și o cristalizare a societății locale din punct de vedere al culturii materiale și spirituale. În ceea ce privește secolul al XIV-lea, acesta marchează sfârșitul unei perioade din evoluția socio-istorică a zonei de nord a Dobrogei și deschiderea unui nou capitol, prin apropierea turcilor otomani de regiune, soldată cu o integrare deplină în 1419-1420 în granițele statului otoman, cel care a preluat controlul politic asupra teritoriului dintre Dunăre și Marea Neagră", a explicat cercetătorul Aurel Daniel Stănică. 

Preocuparea pentru acest subiect, a precizat acesta, a creat deja un anumit instrumentar metodologic, ce a ajuns la rezultate interesante, problema vieții economice fiind schițată, de mai bine de trei decenii, de Petre Diaconu și Eugen Stănescu și reprezentând punctul de plecare în abordarea acestei teme. 

"Abordarea acestei teme mi s-a părut superfluă, deoarece o serie de descoperiri arheologice pun într-o nouă lumină contextul sub care s-au derulat economia și mecanismele care au determinat evoluția acesteia. În acest sens, putem aprecia că cercetările arheologice sistematice, preventive sau cercetările de teren, în special cele din ultimii 15 ani, au dus la descoperirea unor noi situri, materiale arheologice și date, care au fost puncte de plecare în abordarea problematicii economice, reinterpretarea informațiilor cunoscute și fenomenelor istorice adiacente. Credem că demersul nostru este unul binevenit, deoarece astfel am încercat să creionăm o imagine de ansamblu asupra vieții economice în nordul Dobrogei, într-o perioadă foarte tulbure și instabilă din punct de vedere politic", a completat autorul. 

Precizăm că lucrarea este structurată pe patru capitole și își propune marcarea unui stadiu în privința temei abordate, constituindu-se totodată într-un punct de plecare și un instrument de lucru în cercetarea interdisciplinară a peisajului economic din spațiul nord Paristrian.