Revoltător! Istoria Constanței a ajuns de râsul Europei

de Simona ANGHEL Sâmbătă, 30 Ianuarie 2016 7609
Din ciclul pur românesc „Ne-am adunat ca să ne strângem!”, vineri a avut loc o conferință „provocată” de tânăra Fundație Pontul Euxin, declarată public drept o organizație non-guvernamentală care dorește să limiteze și să stopeze distrugerile de bunuri și monumente culturale, atât de pe teritoriul vechiului Tomis, cât și din întreg spațiul dobrogean.

Frumos deziderat, chiar salutar, dar oricât de optimiști ar fi, constănțenii s-au săturat de comisii, fundații, mitinguri și acțiuni rămase la nivel declarativ, în timp ce nu numai vestigiile, dar și orașul arată ca o ruină.

Era comunistă a salvat ce distrugem acum

„Rușine”, „mare durere”, „situație gravă”, „ruinism” - sunt doar câteva din cele mai uzitate „metafore” cu care a fost „gratulat” patrimoniul istoric constănțean.

În cuvântul său, academicianul Răzvan Theodorescu a precizat că va răspunde cu plăcere de fiecare dată când este chemat la Constanța să vorbească despre patrimoniul dobrogean și despre pământul creștinismului românesc, dar va fi foarte abrupt: „În epoca comunistă, patrimoniul constănțean și dobrogean au cunoscut un avânt deosebit. Constanța a fost teatrul unor descoperiri arheologice care au polarizat atenția întregii lumi”, a declarat acesta. În schimb, consideră o rușine națională faptul că extraordinara descoperire de la Murfatlar nu poate fi vizitată nici acum. „Este o mică Europă la anul 1000”. Și-a reamintit cu plăcere caravanele de turiști străini care prin anii ‘60 veneau cu autocarele ONT-ului să viziteze Histria și Callatis. „Curgeau vizitatori în aceste locuri”. Iar acum a refuzat să mai meargă la Edificiul Roman cu Mozaic, pentru că, în urmă cu câteva luni, când a venit cu studenții, i-a fost foarte rușine de ceea ce a găsit acolo.

Tot ca despre o mare durere a vorbit și atunci când s-a referit la faptul că din 1988, de când a fost descoperit, și până în prezent, mormântul pictat a rămas închis, departe de ochii vizitatorilor. „O pictură superbă și o iconografie unică de care am fi putut să ne mândrim”.

Și a ajuns la Cazinou… „Este jenant ca la cele două capete ale peninsulei să străjuiască două rușini! Nu știu dacă autoritățile de aici conștientizează însemnătatea tezaurului pe care ar putea să-l valorifice”, a mai spus reputatul academician.

Colegul său, dr. Ioan Opriș, personalitate recunoscută în domeniul protejării patrimoniului cultural național, a încercat să atenueze rușinile enumerate de academicianul Theodorescu. „Sigur că nu-mi convine cum arată Muzeul de Istorie Națională și Arheologie față de Muzeul de Artă, și dacă în câțiva ani nu se face nimic ne vom face de râsul Europei. Pe de altă parte, cele 145 de monumente istorice înscrise în patrimoniu presupun eforturi substanțiale de alocare, Constanța fiind un spațiu care se confruntă cu mari nevoi de conservare și restaurare. Dar trebuie să-i dăm publicului și altceva decât ruinism”, a mai spus istoricul.

Avem și exemple pozitive, dar de la Enisala

După interesantul expozeu al dr. Doina Păuleanu, în care a vorbit inclusiv de lupta sa cu cel care solicită retrocedarea muzeului de la Topalu și cu care se judecă de mai bine de opt ani, a venit și rândul directorului MINAC, Gabriel Custurea.

Resemnat cu sărăcia și poate chiar obosit de atâtea hârtii și întâmpinări pentru simpozioane și congrese, directorul a afirmat că „suntem aici să discutăm ca să ajungem la niște concluzii și poate și la fapte”, oferind drept exemplu pozitiv restaurarea cetății de la Enisala, adică a colegilor de la Tulcea.

Pe un fundal ce ar trebui să smulgă fonduri, și nu lacrimi, 12 obiective istorice au fost puse în cea mai proastă lumină, de parcă nu toată lumea ar ști că nu s-a mai făcut nimic de pe vremea comuniștilor. Iar concluzia a fost că „banii europeni nu se înmulțesc ca la 6 din 49”.

Nu e loc de concluzii

Organizatorii conferinței de vineri și-au dorit „evaluarea stării actuale a patrimoniului cultural dobrogean, în vederea inventarierii obiectivelor care necesită intervenții…” ș.a.m.d. Deja toată lumea s-a săturat de genul acesta de lozinci bine intenționate. L-am întrebat pe unul dintre cei 28 de membri ai fundației, Tudor Hașotti, dacă dispun și de fon-duri pentru a trece la fapte. Răspunsul a fost unul deloc surprinzător: „Ne dorim să atragem atenția tuturor factorilor decizionali și împreună cu societatea civilă să inițiem demersuri comune”… No comment!

Taguri

Alte ştiri din sectiunea Constanța focus

Ultima oră

Titlurile zilei