Moștenirea Dobrogei, prădată și distrusă. "A ajuns în mâna căutătorilor de comori"

de Ana FULAȘ IONESCU Sâmbătă, 19 Septembrie 2015 6984
Adevărate comori și sute de vestigii arheologice se găsesc în Dobrogea. Dacă siturile antice se ridică la câteva sute, tumulii sunt la nivelul miilor. Aceste moșteniri nu au fost niciodată cercetate, deși au fost identificate de arheologi.

Pe lângă cetățile cercetate și incluse în circuitul istoric: Histria, Callatis, Tomis, Capidava, Carsium, Axiopolis, Ulmetum sau Adamclisi, există vestigii importante în județ, care au fost abandonate din lipsa fondurilor necesare conservării, restaurării și cercetării.

Amintim doar Cetatea Pătului, cetatea Cius sau cetatea din extre-mitatea estică a Sucidavei. Dobrogea îi datorează enorm inginer-topografului și cartografului Pamfil Polonic, care a bătut Dobrogea pas cu pas. Și datorită lui avem o situație clară a moștenirii imense ce se găsește pe acest teritoriu.

Sub cerul liber, aceste situri cad pradă cel mai frecvent căutătorilor de comori, dar și localnicilor. Neexistând o legislație clară, sau acolo unde există ea nu este respectată, localnicii descompun aceste cetăți, luând bucăți întregi de piatră pentru a-și construi diverse clădiri în propria ogradă.

Directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, Gabriel Custurea, a declarat că specialiștii cunosc toate aceste situri: „Avem un patrimoniu imens! Ceea ce ne lipsește nouă sunt specialiștii! Îngrijorător este faptul că în unele zone din cauza lucrărilor agricole tumulii sunt aproape distruși, nu mai vorbim de mormintele princiare sau alte vestigii ascunse, care ajung în mâna căutătorilor de comori “

Cetatea Cius se află pe raza actualei comune Gârliciu, iar o parte dintre ruinele sale pot fi văzute la 5 kilometri Sud de comună, în zona Hisarlâc. O cetate port, puternică în secolul IV d.H despre care se spune că ar fi fost înființată încă din veacul I, pe vremea împăratului Vespasian (69-79). Celebră a devenit datorită împăratului Flavius Valens (sec IV), care a venit la Cius, în perioada războaielor sale cu goții. Valens a vrut să treacă Dunărea în Dacia, în anul 368, pentru a-i urmări pe goții lui Athanaric, dar a fost obligat să rămână o vreme bună la Cius din cauza inundațiilor. Valens a mers, în același an, și la Tomis, unde a avut un conflict cu episcopul Bretanion, pe motiv că le-ar fi cerut tomitanilor să se convertească la secta ariană.

O altă cetate importantă din istoria antică este cea a Pătului (Pătulului) se află în satul Cochirleni, din comuna Rasova. Situată pe malul Lacului Baciu, la doar doi kilometri NV de sat, există o cetate din epoca romano-bizantină, sec. IV -VI d.Hr. Cetatea Pătulului nu a fost niciodată cercetată, iar importanța ei este mare tocmai datorită faptului că de aici pornesc cele două valuri de pământ Valu Mic și Valu Mare, care traversează județul Constanța pe o suprafață de peste 60 km. Vestigiile din zonă, vechi de mai bine de un mileniu și jumătate au fost lăsate la voia întâmplării. Cetatea Pătulului era numită pe vremea lui Constantin cel Mare (în prima jumătate a secolului IV d. Hr.) Flaviana și era un important punct strategic în Dobrogea, făcând parte din linia de frontieră.

A treia cetate este situată pe raza comunei Aliman, pe malul drept al Dunării. Situată în imediata apropiere a Lacului Mârleanu, această cetate este eclipsată de castrul roman de pe vremea lui Traian - Sacidava. Dava a fost identificată la cinci kilometri de satul Dunăreni și în extremitatea estică a Sacidavei. Vasile Pârvan a fost el care a descoperit dava de la Dunăreni, fiind primul care a identificat-o ca fiind capitala geților saci. Acest trib a lăsat o amprentă puternică în istoria Dobrogei antice, cucerirea provinciei de către romani fiind legată de dava de la Dunăreni și de tribul sacilor. 

Taguri

Alte ştiri din sectiunea Constanța focus

Ultima oră

Titlurile zilei