Misterele cetății Histria. Ce descoperiri au făcut arheologii

de Ana FULAȘ IONESCU Miercuri, 09 Septembrie 2015 1464
Cercetările arheologice sistematice au continuat la Histria și în vara aceasta. Arheologii de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din București, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) și Universitatea București au scos la lumină noi frânturi din rămășițele grecești, romane și romano-bizantine ale cetății de pe malul lacului Sinoe.

Unul dintre cele trei sectoare în care și-au desfășurat activitatea arheologii constănțeni a fost cel din apropierea incintei romane timpurii și a fost deschis în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, în toamna anului trecut.

Arheologul Irina Nastasi, muzeograf în cadrul MINAC, ne-a declarat că echipa și-a propus lămurirea unor aspecte de topografie urbană romană timpurie prin stabilirea orientării structurilor constructive din vecinătatea feței interioare a incintei, a elementelor de rețea stradală din această porțiune, a traiectoriei exacte a arterei care intra în cetate prin poarta aflată în apropiere, dar și degajarea zonei pentru a o putea include în circuitul de vizitare a sitului.

„Într-o mare măsură, în afara rezultatelor arheologice așteptate, un alt obiectiv al nostru, ca echipă, este și unul de natură morală - scoaterea din uitare a celor care au inițiat și desfășurat cercetările în această zonă. Numele lui Scarlat Lambrino, eminent cercetător și conducător al șantierului arheologic Histria între anii 1927-1942, a fost exclus sistematic din lucrările de specialitate sau chiar blamat în perioada comunistă. De el se leagă însă, identificarea incintei romane timpurii a Histriei, unele dintre primele considerații privitoare la topografia urbană a Histriei și mai ales întoc-mirea primelor fotografii aeriene ale sitului”, a declarat Irina Nastasi.

Va intra în circuitul de vizitare

Cercetarea a scos la lumină o parte dintr-o clădire cu aceeași orientare precum incinta, situată la jumătate de metru distanță de fața interioară a acesteia. Edificiul era construit din piatră și cărămidă, legate cu mortar, și a funcționat pe parcursul a două etape din parcursul istoric al cetății, desfășurate aproximativ între anii 100 p. Chr. - 250 p. Chr. Odată cu părăsirea acestei zone și cu retragerea spre nucleul fortificat romano-bizantin, edificiul a fost distrus și blocurile de piatră din zidurile sale refolosite pentru alte construcții. În afara altor resturi de amenajări foarte slab conservate, a fost identificat ultimul nivel de folosire a zonei, corespunzător necropolei bizantine. Au fost cercetate două morminte, ambele de copii, fără inventar, iar al treilea, numai identificat, urmează a fi cercetat în campania de anul viitor. Spațiul este marcat și de intervenții moderne cunoscute (secțiunea Z3 din dreptul porții) sau despre existența cărora nu s-a știut nimic.

Materialul arheologic recoltat este variat. În afara materialului întâlnit de obicei (monede, fragmente ceramice), au fost descoperite și fragmente de tencuială cu urme de pigmenți, o plă-cuță de marmură decorată, o porțiune din laba piciorului unei statui de marmură ș.a.

„Cum primele două campanii s-au dovedit a fi foarte interesante, vom continua și în anii care urmează, având în vedere nu numai scopul științific, dar mai ales dorința de a introduce în circuitul de vizitare și această zonă necunoscută vizitatorilor”, a adăugat Irina Nastasi. 

Taguri

Alte ştiri din sectiunea Constanța focus

Ultima oră

Titlurile zilei