Vezi varianta desktop
Înapoi la ediţia de astăzi
Cetățenești

Despre spiritul zilei de 1 Decembrie 1918, la românii de ieri și de astăzi

Ştire online publicată Vineri, 30 Noiembrie 2018

Ziua de 1 Decembrie 1918 ne este foarte bine cunoscută, nouă, românilor. Am învățat la școală despre ea. Ascultăm în fiecare an, în reluare, -replay, discursuri pe această temă. Nimic, sau aproape nimic nou! Istoricii au desțelenit documentele de arhivă și au scos la lumină toate faptele săvârșite cu acest prilej în întreaga țară. Când evocăm această zi, suntem tentați, de fiecare dată, să prezentăm un șir de evenimente petrecute atunci. Uităm de spiritul acestei zile, de fiecare dată voit, pentru că, normal ar trebui, cu acest prilej, să raportăm momentul istoric trecut la momentul actual. Și nu prea putem face asta. Nu mai există astăzi nici statul din 1918, nici oamenii de atunci, deși ar trebui ca înfăptuirile memorabile să aibă o continuitate, iar urmașii celor care au înfăptuit momentul să păstreze, în suflet, ceva din fizionomia lăuntrică a înaintașilor. Teritoriul României Mari a fost amputat în împrejurări istorice potrivnice și, atunci când am fi putut repara ceva, nu ne-am învrednicit să o facem. Am pierdut tăria morală, dârzenia, consecvența generației 1918 și nici măcar nu vrem să recunoaște asta. Puțini sunt cei care ne amintesc de puterea de sacrificiu a celor care au trăit acum un secol și cu care să ne mândrim astăzi: un temerar aleargă, anual, în maratonul de la Polul Nord, altul traversează Marea Neagră înot, un țăran de undeva apleacă pe jos spre Alba Iulia pentru a fi acolo pe 1 Decembrie, o batrână dintr-un sat uitat de lume, de la noi, firește, a fost ,,adoptată” de un grup de motocicliști... Toți umblă cu tricolorul în spate și cu mandria de a fi români în inimi. Poate mai sunt astfel de exemple, dar sunt puține, oricum.

Oficial am hotărât, prin decizie guvernamentală, să marcăm aniversarea a o sută de ani de la Marea Unire, inscripționând toate documentele interne cu emblema acestei date, organizăm tot felul de manifestări cu conținut cultural-științific sau sportiv sub genericul ,,ROMANIA 100”. Înseamnă multă energie consumată și importante resurse financiare. Toate acestea nu pot, însă, să readucă în sufletele noastre spiritul acestei zile. Este nevoie de mult mai mult.

1 Decembrie nu mai trebuie privit doar ca un moment care a încheiat procesul de formare al statului român modern despre care să vorbim într-o zi anume a anului, la o paradă, la o masă mai mult decât îndestulată, apoi, de a doua zi, să ne întoarcem, ghiftuiți, mulțumiți de noi înșine, la viața și activitatea noastră de până acum. Trebuie să reașezăm această dată în lăcașurile lăuntrice ale istoriei noastre, să o articulăm, deschis, fără teama de a greși, cu celelalte momente fără de care aceasta nu ar fi fost posibil de realizat, dar și cu cele care au urmat, chiar până în zilele noastre. Numai așa dăm sărbătorii dimensiunea istorică reală și putem spune cu adevărat că ziua de 1 Decembrie 1918 ne-a lăsat moștenire nu numai o țară numită ,,Romania Mare” dar și multe povești de viață pe care ar trebui să le retrăim, fiecare dintre noi, zi de zi, clipă de clipă, nu doar o dată-n an, -și de cele mai multe ori uităm și atunci, și să le urmăm cu sfințenia ca pilde vii. Decenii întregi sărbătoarea a fost privită cu prea mult festivism, așteptată ca un moment care ne prilejuiește, spilcuiți pe dinafară, o manifestare cât mai zgomotoasă și pe alocuri grandioasă, în care, neapărat, noi trebuie să fim în primul rând. Și cam atât! Nu a fost și nu este, de departe, suficient. Dacă o petrecem în acest mod sărbătoarea nu ne este deloc utilă. Ne scoate doar din rutina zilnică. Unii ne facem nelipsita baie de mulțime sub tricolor; alții folosim sărbătoarea ca să mai ciupim câteva zile libere ori să înfruptăm din tradiționalul castron cu fasole indiferent pe unde sau de la cine vine. Ceea ce este mai rău, este faptul că acum se vede, paradoxal, și mai mult, dar și mai bine, dezbinarea dintre noi.

Marea împlinire de la 1 Decembrie 1918 trebuie privită și întâmpinată ca un moment de cotitură în istoria neamului românesc care închide o fereastră spre trecut și deschide alta spre viitor. Acum se încheie o etapă din procesul revoluționar început cu un secol în urmă, și se deschide drumul spre devenirea noastră modernă, tulburat de tot felul de regimuri dictatoriale. Este un parcurs care nu s-a încheiat încă nici astăzi și durează, fix, de un secol. Calea noastră spre modernitate a fost, și este încă, un drum lung și greu. Prea greu, presărat cu multe piedici. Unele au venit din afară, dar au fost, trebuie să recunoaștem, și multe lăuntrice, generate de tot felul de ambiții mărunte puse, de-a curmezișul, înaintea interesului național. Totul a mers după tiparele istorice verificate, mai întâi, în Occident sau în Statele Unite, numai că aici lucrurile au fost tranșate mai repede. Experiența acestora ne-a arătat că drumul spre modernitate este articulat din mai multe etape, că nu este chiar atât de simplu de străbătut. Situația noastră a fost, însă, una cu totul specială. Am avut, după Marea Unire, la dispoziție doar două decenii să articulăm statul modern, democratic, după care au început regimurile de dictatură. Cel comunist a fost cel mai dur, dar și cel mai lung. S-a schimbat fundamental configurația statului croit pe baza programului de la 1 Decembrie 1918. Totul a fost bulversat și cel mai mare rău s-a produs prin mutilarea conștiinței umane.

România ultimului secol nu mai este Romania croită la 1918. Nici măcar cea însăilată după 1989. Principiile și filosofia după care s-a clădit România Mare nu se mai regăsesc astăzi în practica noastră social politică. Asupra acestui aspect al evoluției noastre ar trebui să se aplece cu hotărâre istoricii și să caute răspunsurile corecte care să ne lumineze drumul mai departe. Să ne arate unde am greșit, ce trebuie să facem ca spiritul anului 1918 să fie mereu prezent în noi, altfel spus, să ne bântuie în viața de zi cu zi.

Cu fiecare aniversare 1 Decembrie trebuie să ne vorbească despre un proiect de țară început cândva, nu contează când și de către cine, dar continuat cu îndârjire; de fiecare dată ar trebui să vedem în această zi determinismul unei clase politice responsabile, legată mai mult de nevoile neamului, decât la cele personale sau de grup care au frânat evoluția și revoluția. 1 Decembrie ne sugerează un consent național la care fiecare român, indiferent unde i-a fost locul în societate și ce a facut el cu mintea ori cu brațele, și-a adus partea de contribuție, de cele mai multe ori, cu prețul vieții. Toate acestea, împreună, dau dimensiunea acestei zile care a devenit sărbătoarea noastră națională. Chiar dacă este așezată la început de iarnă, ziua are căldura ei, emană energie, optimism, entuziasm. Sau, măcar ar trebui așa cum a făcut-o acum o sută de ani.

1 Decembrie este, pentru noi, românii, un moment de răscruce. Ce nu s-a putut realiza la 1821, s-a rescris în programele de la 1848. Primele mari reforme au fost înfăptuite după unirea Moldovei cu Țara Românească de la 1859. Cucerirea independenței de stat a marcat o altă etapă în acest proces. Nu numai că teritoriul național s-a întregit cu Dobrogea, dar Independența a permis consacrarea instituțiilor statului modern, ca atribut al suveranității noastre. Proclamația regelui Carol I, din 14 noiembrie 1878, este un adevărat program politic pe termen lung. Participarea României la primul război mondial a avut ca obiectiv tocmai înfăptuirea deplină a unității naționale prin eliberarea teritoriilor românești aflate sub dominație străină și unirea acestora cu România. Se prefigura, astfel, încă de la începutul marii confruntări, ceea ce avea să se întâmple la finele acesteia, după cum rezulta din Proclamația Regelui Ferdinand către țară și armată: ”După vremuri îndelungate de nenorociri și grele încercări, înaintașii noștri au reușit să întemeieze Statul Român prin Unirea Principatelor, prin războiul Independenței, prin munca lor neobosită, prin renașterea națională. Astăzi ne este dat nouă să întregim opera lor, închegând pentru totdeauna ceea ce Mihai Viteazul a înfăptuit pentru o clipă: unirea Românilor de pe cele două părți ale Carpaților. De noi atârnă astăzi să scăpăm de sub stăpânirea străină pe frații noștri de peste munți și din plaiurile Bucovinei, unde Ștefan cel Mare doarme somnul lui de veci”. Derularea evenimentelor de la sfârșitul războiului a creau condițiile favorabile împlinirii aspirațiilor de unitate și modernitate ale românilor.

1 Decembrie a devenit nu numai ziua Unirii Transilvaniei cu România, dar a marcat începutul înfăptuirii unui program politic ambițios care va da vigoare statului și națiunii române. Programul acesta a fost imperios cerut încă din martie 1918 prin Rezoluția ,,Sfatului Țării” de la Chișinău care proclama unirea Basarabiei cu România. Cele 11 puncte programatice care condiționau unirea aveau un puternic conținut reformator. Se solicita ,,rezolvarea și realizarea reformei agrare, după nevoile și cererile norodului”...alegeri ,,pe baza votului universal, egal, direct și secret”; ,,Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinței, a adunărilor și toate libertățile obștești, vor fi garantate prin Constituție”. Spiritul reformator domină și Rezoluția Adunării Naționale din Alba Iulia din 18 noiembrie/1 decembrie 1918. După punctul I care decretează unirea românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească cu România, punctele următoare configurează marile reforme care trebuie să stea la baza statului român modern, astfel:

,,II. Adunarea națională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Națională proclamă următoarele:

1. Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în Corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

2. Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile de Stat.

3. Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate terenurile vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune în mod proporțional, pentru ambele sexe în vărstă de 21 de ani, la reprezentarea în comune, județe ori Parlament.

4. Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire; libera propagandă a tuturor gândirilor omenești.

5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăților, în special a proprietăților mari. În baza acestei conscrieri, desființând fideicomisele și în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifundiile, i se va face posibil țăranului, să-și creieze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puțin atât cât sˋo poată munci el cu familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte potențarea producțiunii.

6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii, cari sunt legiferate în cele mai avansate State industriale din Apus”.

Toate aceste revendicări se înscriu într-un program, mai larg, cu ecouri adânci în rândul cercurilor politice românești, susținut cu putere și de Regele Ferdinand I. El poate reprezenta, ceea ce numim astăzi, în permeni politologici, un proiect de țară. Unul foarte bine articulat, aprig dezbătut de clasa politică a vremii, cu mulți adepți dar și cu multi adversari deopotrivă. Până la urmă, interesul național a fost pus deasupra celorlalte. Anul 1918, cu deosebire ziua de 1 Decembrie, a marcat începutul acestui proiect. Perioada următoare a fost dedicată punerii în aplicare. În anul 1921 s-a legiferată reforma agrară, iar în anul 1923 s-a votat noua Constituție.

Reforma agrară a pus bazele unui nou tip de proprietate rurală. Consecințele s-au văzut în scurt timp. România a devenit unul din cei mai mari producători agricoli din Europa. Cu câteva hectare de pământ și o pereche de boi, țăranul român își asigura existența și mai hrănea și o bună parte din Europa. Mai mult, își putea trimite fiii la oraș să învețe meserie sau chiar la școli înalte. Constituția, bazată pe principiul separației puterilor în stat, a consființit o organizare statală modernă, a prevăzut și instituit un sistem de garanții pentru drepturi și libertăți cetățenești la standarde înalte, a instaurat instituții ale puterii de stat, executive, legislative, judecătorești, moderne și puternice, puse în slujba poporului. Constituția din anul 1923 a fost unul din cele mai avansate documente de drept constituțional ale Europei din acele vremuri. Și astăzi este un document de referință care ocupă un loc de cinste în manualele școlare.

În scurt timp au fost reglementate, prin legi speciale, domenii de bază ale vieții economice, administrative, juridice, sociale, politice, culturale. Proiectul de țară, pentru care s-au jertfit generații întregi de români, ridicat la 1 Decembrie la rang de program politic, s-a înfăptuit prin voință comună și vrednicia unor oameni politici responsabili.

Tocmai din aceste considerente, ziua de 1 Decembrie poate fi o lecție pentru noi, toți, astăzi. Pentru mediul politic, pentru țărani, muncitori, funcționari publici, intelectuali, slujitori ai cultelor religioase, pentru toți românii, indiferent de etnia din care fac parte. Pentru că 1 Decembrie a fost clădit, la momentul respectiv, de toți, deopotrivă. La această sărbătoare trebuie să participe românii în egală măsură. Poate că ar fi mai nimerit să începem ziua aprinzând o lumină în memoria tuturor celor care au crezut și s-au jertfit pentru acest ideal. O lacrimă, un regret pentru că nu mai suntem la înălțimea acelor vremuri, o mustrare de conștiință că am fi putut face mai mult pentru cei din jurul nostru, pentru Țară, mult mai mult decât am făcut pentru noi, ne-ar prinde mai bine. Numai așa ne putem apropia de spiritul sărbătorii. Ne vom curăța, astfel, de balastrul inevitabil pe care timpurile le-au revărsat haotic peste noi. Când ne vom simți în stare, peste ani, putem începe pelerinajul către Alba Iulia, capitala Marii Uniri. Dacă de 1 Decembrie, cândva, într-un viitor anume, vom fi acolo câteva milioane de români, eliberați de grija zilei de mîine, frumoși la suflet, cu copii și nepoții noștri întorși din bejenii, înseamnă ca am învățat, cu adevărat, ceva din spiritul acestei zile.

Constantin Nicolae, arheolog

PUBLICITATE
Citeşte şi
Data de 1 Decembrie are o semnificație importantă pentru toți românii, indiferent de locul în care se află, de vârsta pe care o au sau de meseria pe care o practică ...
Redacția Cuget Liber a pregătit cititorilor săi o surpriză: ediția de mâine este dedicată în exclusivitate Centenarului Marii Uniri. Nume importante, precum profesorii Mariana ...
Un secol de la momentul 1918 - un an teribil, dar fast, mai ales pentru națiunile central-est-europene - este, în primul rând, un prilej de reflecție. La ...
Alte ştiri din sectiunea Cetățenești
Marea Unire de la 1918 a reprezentat momentul de coeziune maximă a conștiinței naționale a tuturor românilor, concretizat în făurirea statului național ...
Secolul XX a amprentat puternic memoria istoriei dacă ne referim cel puțin la cele două conflicte mondiale desfășurate în prima sa parte. A fost un secol... „nebun” ...
Centenarul României Mari este un moment potrivit pentru a aminti atât sacrificiul comun al celor care au luptat pe front, cât și sacrificiul personal. În acest sens ...
Un secol de la momentul 1918 - un an teribil, dar fast, mai ales pentru națiunile central-est-europene - este, în primul rând, un prilej de reflecție. La ...
România Mare încununează un proces. Un proces început în 1859, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, care unea, astfel, Moldova și Țara Românească. A continuat prin ...
Anul acesta, se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire a Românilor, înfăptuită la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918. Fiind cea mai importantă zi din istoria ...
Ziua Națională constituie o anumită dată din an în care o țară își dezvăluie în fața propriilor cetățeni, dar și a lumii întregi, istoria ...
28 noiembrie 2018 Un Centenar ratat
Încheiem în aceste zile Anul Centenarului Reîntregirii. Fără emoția necesară unei societăți normale/vitale, fără viziune și planuri de viitor, fără o reconciliere reală cu istoria ...
La 1 Decembrie, aniversăm Centenarul unei Românii care nu mai există. Este vorba, desigur, în primul rând despre teritoriu. România Mare a murit de aproape opt ...
CHARMING-PRINTUL FERMECATOR (AG) 3D DUBLATAVANPREMIERARegia:Ross VenokurCu:Demi Lovato, Wilmer Valderrama, Sia, Nia Vardalos, Ashley Tisdale, Avril LavigneGen ...
TAXI 5-TAXI 5 (AP-12) 2DAVANPREMIERARegia:Franck GastambideCu:Franck Gastambide, Sabrina Ouazani, Bernard Farcy, Malik BentalhaGen film:Acțiune,Aventuri,Comedie,CrimăDurata:102 ...
SHOW DOGS-OPERATIUNEA HAM-HAM (AG) 2D DUBLAT SI SUBTITRATAVANPREMIERARegia:Raja GosnellCu:, Natasha Lyonne, Alan Cumming,Will Arnett, Gabriel IglesiasGen ...
DEADPOOL 2-DEADPOOL 2 (AP-12) 2D AVANPREMIERARegia:David LeitchCu:Morena Baccarin, Ryan Reynolds, Josh Brolin,T.J. MillerGen film:Acțiune,Aventuri,Comedie,SFDesfigurat de atacul ...
FESTIVALUL DE FILM FRANCEZ 4-6 MAI 201804.05.2018De Toutes mes forces/Din toate puterile,drama ora 16:00Patients-comedie ora 18:30Barbara-drama biografic ora ...
FESTIVALUL DE FILM FRANCEZ 3-6 MAI 201803.05.2018Felicite-drama ,musical ora 16:00L`esquive-drama,romantic ,dragoste ora 18:30Patients-comedie ora 20:45TRUTH OR DARE-ADEVAR SAU ...
AVENGERS:INFINITY WAR-RAZBUNATORII:RAZBOIUL INFINITULUI (AP-12) 3DAVANPREMIERARegia:Anthony Russo, Joe RussoCu:Dave Bautista, Chris Hemsworth, Scarlett Johansson, Sebastian Stan ...
DUCK,DUCK,GOOSE-RATA,RATA SI GASCAN (AG) 3D DUBLAT AVANPREMIERARegia:Christopher JenkinsCu:Jim Gaffigan, Zendaya, Lance Lim, Greg Proops, Natasha Leggero, Diedrich BaderGen ...
A QUIET PLACE-FARA ZGOMOT! (N-15) 2DAVANPREMIERARegia:John KrasinskiCu:Emily Blunt, John Krasinski, Noah Jupe,Millicent SimmondsGen film:Dramă,Horror,ThrillerDurata:95 minuteO ...
MAYA THE BEE:THE HONEY GAMES-ALBINUTA MAYA 2(AG) 3DAVANPREMIERARegia:Noel Cleary,Sergio Delfino,Alexs StadermannCu:Coco Jack Gillies,Benson Jack Anthony,Richard ...
PACIFIC RIM 2-REVOLTA (AP 12?)AVANPREMIERARegia: Steven S.DeKnightCu:John Boyega,Tian Jing,Adria Arjona,Scott EastwoodGen:Actiune,Aventuri,SFDurata:111 minuteConflictul global ...
Social Sănătate Eveniment
Sport Cultură-Educație Politică
Economie Actual Fun
Tehnologie Arhiva