De ce suflă românii și-n iaurt

"În urmă cu șase ani, familia mea a avut enorm de suferit din cauza unui credit pe care nu l-a mai putut plăti, deși la început totul era OK, bancă darnică, noi optimiști… Când soțul a rămas șomer, s-a simțit lipsa unui salariu de bărbat în casă în toate, dar cel mai rău pentru noi a fost că n-am mai făcut față cu rata la bancă. Așa ne-am pierdut casa, nu ne-am revenit încă" ni s-a plâns Maria L. Partea la fel de rea este că în urma acestei experiențe, întreaga ei familie și-a pierdut încrederea în bănci și are mari temeri să se angajeze într-un împrumut, deși este conștientă că în lipsa unui ajutor bancar, nu o vor scoate la capăt: "Avem o fată, are 29 de ani, ea ar vrea să-și facă un credit imobiliar. Zilele astea, peste tot, băncile se laudă că au cele mai mici dobânzi, sub 6% pe an. Toate bune și frumoase, la acest moment. Dar cine ne garantează nouă, oamenilor de bună credință, că experiențele trecutului nu se vor repeta? În plus, ca să înțelegi un contract de la prima la ultima pagină, dacă nu le ai, trebuie să-ți angajezi un consultant, care și ăla costă. De ce nu sunt obligați bancherii să facă contracte clare, pe înțelesul tuturor, de la vlădică, până la opincă, vorba românului? Sau se uită de ce au ajuns oamenii să sufle și-n iaurt?".