Prezența la vot în scădere afectează legitimitatea Parlamentului European

Rata de participare la alegerile pentru Parlamentul European a scăzut gradual încă de la primul vot pan-european de acum patru decenii. Paradoxal, scăderea poate fi oprită doar printr-o provocare mai mare venită din partea partidelor eurosceptice, informează agenția DPA, consultată de Agerpres. 

Milioane de alegători din toată Europa sunt eligibili să aleagă un nou Parlament European în mai, dar la alegerile recente mai puțin de jumătate dintre ei și-au exercitat acest drept. 

În 1979, Comunitatea Economică Europeană - predecesoarea Uniunii Europene - a înregistrat o prezență la vot de 62%. Blocul era compus la acea vreme din nouă membri: Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Franța, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda și Germania de Vest. 

În urmă cu cinci ani, prezența la vot în Uniunea Europeană cu 28 de membri a fost de 43%, cea mai scăzută înregistrată vreodată. Și nici în 2009 rata participării la vot nu fusese cu mult mai mare. 

Printre explicațiile oferite pentru această tendință se numără lipsa de informare a alegătorilor cu privire la legislația europeană, ceea ce înseamnă că interesul este mai scăzut decât pentru alegerile și problemele naționale. 

În plus, numele candidaților nu sunt întotdeauna familiare alegătorilor. Un sondaj realizat în Germania cu doar o lună înaintea alegerilor pentru Parlamentul European sugera că doar unul din doi cetățeni germani poate numi un candidat important al unui partid. 

Începutul târziu al campaniei și extinderea generală a blocului sunt alte explicații. 

"Prezența la vot scăzută este, pe scurt, o consecință a sosirii de noi țări care au în general o prezență la vot scăzută și la alegerile naționale și la cele europene", a declarat Linda Berg, director al Centrului European de Cercetare de la Universitatea Gothenburg din Suedia. 

În interiorul blocului cu 28 de membri, prezența la vot a variat foarte mult în 2014. Belgia a avut o prezență de 90%, iar Luxemburg de 85% - în orice caz, această rată de participare la vot nu reprezintă un motiv de entuziasm, ținând cont de faptul că votul este obligatoriu în aceste state. La polul opus se găsesc, printre altele, Ungaria (29%), Polonia (24%), Republica Cehă (18%) și Slovacia (13%). Toate aceste țări menționate au aderat la UE în 2004. Suedia a constatat o creștere a prezenței la vot la ultimele trei alegeri europene, nerespectând trendul general.