Parlamentul European cere o supraveghere mai strictă a respectării statului de drept în Malta

95
Parlamentul European cere o supraveghere mai strictă a respectării statului de drept în Malta - parlamentuleuropean-1510327605.jpg

Articole recomandate

Membrii Parlamentului European au cerut vineri o supraveghere mai strictă a situației drepturilor omului și a statului de drept în Malta de către Uniunea Europeană, sporind astfel presiunile asupra autorităților malteze în urma asasinatului căruia i-a căzut recent victimă jurnalista anticorupție Daphne Caruana Galizia, transmite Agerpres.ro.


Caruana Galizia (53 de ani) a fost ucisă la 16 octombrie cu ajutorul unei încărcături explozive plasate sub automobilul său în apropierea casei unde locuia, în satul maltez Bidnija. Asasinarea ei a tras un semnal de alarmă asupra faptului că vendetele politice și criminalitatea organizată devin fenomene tot mai periculoase și mai greu de controlat în Europa.

Săptămâna viitoare, Parlamentul European va supune la vot o rezoluție privind statul de drept în Malta. Textul documentului face în prezent obiectul discuțiilor între grupurile politice europarlamentare.

Într-o conferință de presă, purtătoarea de cuvânt a PE a declarat că există îngrijorări crescânde în legătură cu 'corupția și restricțiile asupra libertăților' în insula mediteraneeană.

''Credem că există întrebări serioase despre libertatea presei și lipsa aplicării legii în Malta'', a spus, la rândul său, Daniel Koster, purtător de cuvânt al grupului europarlamentar al Partidului Popular European (PPE).

În popularul său blog, Running Commentary, Daphne Caruana Galizia a acuzat constant politicieni și alți oficiali maltezi de fapte de corupție, fiind dată în judecată de câteva ori. Însuși premierul Joseph Muscat a devenit ținta criticilor după ce jurnalista a scris că o firmă al cărei nume apare în scandalul 'Panama Papers', Egrant Inc., este deținută de soția premierului, Michelle Muscat. Aceasta ar fi primit bani de la una dintre fiicele președintelui azer Ilham Aliev, prin intermediul unei companii înființate de Mossack Fonseca, firma de avocatură aflată în centrul scandalului 'Panama Papers'.

O anchetă realizată de către circa o sută de publicații din întreaga lume în legătură cu 11,5 milioane de documente a dus la dezvăluirea, în aprilie 2016, a unor conturi în paradisuri fiscale aparținând unui număr de 140 de responsabili politici sau personalități. Documentele, regrupate sub denumirea de 'Panama Papers', au provenit de la casa de avocatură Mossack Fonseca, cu sediul în Panama.

Potrivit Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigații (ICIJ), ce a reunit pentru această activitate 370 de jurnaliști din peste 70 de țări, mai mult de 214.000 de entități offshore au fost implicate în operațiuni financiare în peste 200 de țări și teritorii din întreaga lume.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.681 secunde