Negocieri dificile la Bruxelles în pregătirea summitului dedicat bugetului UE

Liderii statelor UE și ai instituțiilor europene au început, săptămâna trecută, o serie de întâlniri maraton în preludiul celei mai grele sarcini a blocului comunitar în acest an, respectiv stabilirea cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027, care în opinia multora este cel mai tangibil indiciu despre cum va arăta UE după Brexit, comentează agenția Reuters, consultată de Agerpres. 

În pregătirea summitului european special din 20 februarie dedicat bugetului UE, președintele Consiliului European, Charles Michel, s-a întâlnit cu 22 de șefi de stat sau de guvern, săptămâna aceasta având programate discuții cu ceilalți cinci, printre care cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron, liderii principalilor doi contributori neți la bugetul UE. 

"Sunt cele mai dificile negocieri cu care ne confruntăm", spune un oficial european implicat în acest proces. 

Charles Michel va încerca în urma acestor întâlniri să întocmească o propunere asupra dimensiunii de ansamblu a bugetului și repartiției sumelor pe politici comunitare. Fermierii din blocul comunitar au mare nevoie de susținerea oferită de acest buget, la fel cum au și guvernele pentru proiectele de infrastructură, educație și cercetare. 

Negocierile sunt de data aceasta și mai dure din cauza părăsirii UE de către Regatul Unit, care a fost unul dintre principalii contributori neți la bugetul comunitar și creează astfel un minus de circa 9 miliarde de euro anual în acest buget, care în final trebuie adoptat de statele membre în unanimitate. 

În timp ce contributorii neți nu doresc să aloce mai multe fonduri pentru a acoperi acest gol, statele beneficiare nete est-europene atrag atenția că fondurile UE sunt necesare pentru atenuarea inegalităților de dezvoltare dintre ele și cele vest-europene. 

Germania și alte state contributoare nete, precum Suedia, Austria și Olanda, au cerut ca bugetul multianual al UE să reprezinte cel mult 1% din venitul național brut combinat al statelor membre, în timp ce propunerea Comisiei Europene prevede 1,11%, iar Parlamentul European cere un procent mai mare, de 1,3%. 

Discuțiile avute de Charles Michel s-au axat pe ideea că cele două părți, contributorii neți și beneficiarii neți, trebuie să ajungă la un compromis, altfel numeroase programe ce beneficiază de finanțare europeană ar putea fi puse în pericol începând de anul viitor.