Crearea unei armate europene, test important pentru alegerile europarlamentare

Alegerile europarlamentare din luna mai, care se conturează drept o confruntare crucială între politicienii europeni eurofili și cei eurosceptici, vor oferi o serie de semnale importante privind viitorul Uniunii Europene pe scena internațională, inclusiv în planul securității.

Ideea de armată europeană nu este una nouă, ci este un subiect care o dată la câțiva ani generează discuții intense în rândul politicienilor din Europa, opozanții temându-se că proiectul ar putea submina unitatea Alianței Nord-Atlantice (NATO) și ar eroda suveranitatea țărilor membre.

Pe de altă parte, susținătorii ideii afirmă că, în contextul ascensiunii Chinei, revigorării Rusiei și volatilității președintelui SUA, Donald Trump, privind respectarea angajamentelor de securitate, Europa trebuie să-și poată garanta de una singură propria securitate, adăugând însă că noua structură nu reprezintă o alternativă la Alianța Nord-Atlantică, dominată de Statele Unite.

În aceste condiții, în ultimii ani, liderii UE au venit cu o serie de inițiative pentru intensificarea cooperării europene în domeniul securității, cele mai semnificative fiind PESCO și Fondul European de Apărare.

Aprobat în decembrie 2017, Planul de Cooperare Structurată Permanentă (PESCO) are obiectivul integrării comandamentelor, entităților din industria militară și structurilor operaționale a 25 de state membre ale Uniunii Europene. 

La proiectul PESCO participă toate statele UE, cu excepția Danemarcei, Maltei și Marii Britanii.

Comisia Europeană susține că Fondul European de Apărare, creat în 2017, "ar putea genera, în sectorul dezvoltării capacităților de apărare, investiții totale de 5 miliarde de euro pe an după 2020".